PSIHOTERAPIA DE CUPLU ȘI FAMILIE
Cuplurile și familiile au o dinamică proprie care se naște la confluența dintre funcționarea individuală și interacțiunile permanente dintre membrii grupului familial. Când unul dintre parteneri aduce cu sine un anume tip de suferință, relația cu membrii familiei poată amprenta acelui neajuns, rana se extinde și influențează viața tuturor membrilor grupului familial. Fiecare trăiește experiența într-un mod specific, influențat de propriile moșteniri transgeneraționale, și-și manifestă propria influență relațională în grup.
Prin excelență, psihoterapia de cuplu și familie este un proces terapeutic preocupat de înțelegerea dinamicii relației dintre membrii matricei familiale, urmărindu-se ca fiecare dintre parteneri să se înțeleagă pe sine, pe celălalt, și pe sine în relație cu celălalt. Scopul acestui demers este ca membrii cuplului sau ai familiei să se raporteze unii la alții într-un fel reciproc avantajos care să-i ajute să se dezvolte și să evolueze împreună. Aceste aspecte sunt necesare pentru îndeplinirea suficient de bună a rolurilor familiei: asigurarea continuității generațiilor, transmiterea istoriei și credințelor grupului familial, susținerea materială, afectivă și educativă a membrilor săi, nașterea psihică a urmașilor și articularea legăturilor cu mediul social.
Cuplurile și familiile pot să se confrunte cu moșteniri transgeneraționale traumatice, insuficient elaborate fiind nevoie de un travaliu al legăturilor care să permită acordarea membrilor familiei în propria genealogie.
În terapia de familie părinții vin împreună cu copiii, aceștia din urmă se pot juca sau pot desena, participând alături de părinți la procesul elaborativ.
